Amicul meu, Manfred

Mirosul de prăjeală se strecoară mișelește în țesăturile hainelor. Învârt furculița de plastic în spaghetele care plutesc într-o peliculă fină de ulei maroniu. Sunt și câteva urme de morcovi și ciuperci sub porcoiul de paste pe care băiatul de la Spring mi l-a aruncat în bătaie de joc în farfurie.

Nici Manfred nu e foarte încântat de paste. „Too oily”. Cred și eu. Tocmai ce a aterizat dintr-o Bavarie voluptoasă, cu cârnați suculenți și bere nefiltrată într-o farfurie cu spaghete trase prin ulei rânced românesc. Mânâncă repede și se întoarce la clipboard-ul lui verde, pe care notează încontinuu. Se uită atent la cum învelesc mai mulți băieți o folie colorată pe oglinzile unui Golf 5. Deși pare greu de crezut, la noi în țară fenomenul colantării e prezent pretutindeni. De la banalele mașini, la asfaltul din fața Operei Române. Ba ajunge chiar și în băile românilor, unul dintre participanții la concurs mărturisind că a colantat un vas de toaletă. Mov. Pe undeva pe la Sibiu.

WC mov

Manfred locuiește de când se știe în Munchen. Și colanteză de când se știe. A început prin anul 1985, adică fix atunci când apăreau primele mașini colantate. Știe foarte bine, pentru că din mâna lui au ieșit. Poate părea bombastic, dar Manfred a pus bazele acestei profesii. În Germania. Acum 32 de ani.

Totul a pornit de la o decizie a autorităților, destul de contestată la acea vreme: toate taxiurile din Munchen trebuiau să aibă aceeași culoare, bejul actual al taxiurilor germane. Vopsirea devenea deja costisitoare, așa că mulți au îmbrățișat rapid ideea lui Manfred. În scurt timp, vechile taxiuri negre sau albe primeau folie bej din partea neamțului despre care vă vorbesc.

Embed from Getty Images

Prin 1985, directorii BMW circulau și cu taxiul. Mai ales între fabrică și alte zone de interes din oraș. Unul dintre ei se nimerește într-un astfel de taxi și observă folia lipită de caroserie. Prima întrebare? „E legal așa ceva”? Taximetristul îi dă asigurări că totul e cât se poate de legal și, în acel moment de inspirație fantastică, directorul are o idee care avea să-i schimbe viața lui Manfred.

Reușește să-l găsească și îi propune o altfel de colantare: una care avea să ajungă la milioanele de fani ai motorpsortului german. În 1992, Manfred înfolia legendarul BMW M3 E30, mașina cu care germanii au rescris istoria lor în Campionatul German de Turisme. Ce înseamnă BMW M3 E30 DTM? Păi prezența sa în DTM a fost sinonimă ca importanță cu debarcarea americanilor în Normandia în ecuația celui de-al doilea Război Mondial.

Embed from Getty Images

Colantarea mașinilor începea să devină din ce în ce mai populară în Germania și chiar depășea granițele teutone. Taxiurile colantate în grabă și fără prea multă atenție la detalii au deschis drumul și mintea pasionaților de mașini.

Chiar și în contextul unei piețe care explodează, Manfred mai găsește o nișă. Este contactat de Audi, un alt constructor german cu renume, localizat în apropierea Munchen-ului. Nemții îi cer să le camufleze o mașină pe care o testau atunci. Era vorba despre prima generație Audi A4, un model care a schimbat complet modul în care erau botezate mașinile germanilor până atunci și un adevărat promotor al succesului pentru brandul din Ingolstadt. Au urmat apoi și alte prototipuri camuflate: A6 și A8. Bătaie de cap pentru fotografii care încercau mereu să surprindă mașinile înainte de lansarea lor oficială.

1994 Audi A4

Colaborarea cu Audi este ceva mai trainică decât cea cu BMW și se extinde și în motorsport. Începând cu anul 2000, nemții își încep dominația în Le Mans și, culmea, așa cum s-a întâmplat și cu BMW în DTM, Manfred este acolo, părtaș la victorii. Audi vine cu ideea nebună de a colanta mașinile sale care participau la cursa de anduranță „Race of a thousand years” din Adelaide, Australia, cu un motiv inspirat de crocodili.

În doar o lună, Manfred reușește să creeze motivul dorit de Audi și să-l aplice pe cele trei monoposturi. Nu este suficient, întrucât trebuie să colanteze alte 180 de piese de caroserie, care ar urma să fie folosite ca piese de schimb pe parcursul competiției de anduranță. A reușit și a primit 68.000 de mărci germane, cea mai mare sumă pe care o câștigase până atunci.

2000-alms-audi-r8-crocodile-adelaide-

Fusese o lună de coșmar, cu multă muncă. Revelionul bătea la ușă, dar nu voia decât să recupereze orele de somn pierdute în ultimele nopți. Sună telefonul. Cei de la Audi îl roagă să-și facă bagajele și să fie pregătit de un drum până în Australia. Allan McNish, unul dintre cei mai buni, dar și nebuni piloți englezi din Le Mans (câștigător al Cursei de 24 de ore cu Audi), zdrobise unul dintre cele trei monoposturi colantate de Manfred în antrenamente. Dacă ceva decurgea rău cu celelalte două, era nevoie de colantarea unei alte mașini. Manfred și-a făcut bagajele. Din fericire, cursa a decurs bine și a fost câștigată de Allan McNish și Rinaldo Capello.

Concursul de la Romexpo a ajuns la finalul primei zile. Manfred nu pare deloc obosit. Organizatorii i-au pregătit o cină la Hard Rock. Îi place mult acolo. Asta pentru că iubește muzica rock și chitara la fel de mult ca meseria pe care a ridicat-o de-a lungul anilor. Îmi povestește că producătorul ciocolatei germane Ritter l-a rugat să colanteze un Ford Mustang din ’67 și, extra, să cânte la chitară în pauzele unei expoziții. Publicul a fost atras mai mult de chitara lui, decât de Mustang-ul învelit în ambalaj de ciocolată.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *